Clasificarea zonelor defavorizate în judetul Dolj, pentru perioada 2015 – 2020

În timp ce localități cu soluri sărace din nordul judeÈ›ului au ieÈ™it din categoria zonelor defavorizate, alte localități cu terenuri productive au intrat în această categorie. Fermierii din comunele scoase pierd subvenÈ›ii de 80 de euro pe hectar, în timp ce primăriile pierd punctaje la întocmirea de proiecte europene. AflaÈ›i din cele ce urmează cum a fost posibil ca zone devaforizate să fie scoase peste noapte È™i să fie introduse alte comune pe lista zonelor cu constrângeri naturale, deÈ™i au terenuri deosebit de fertile. Avantajul Doljului este că acum sunt 74 de localități pe listă, în loc de 31. Chiar È™i Craiova a ajuns zonă defavorizată.

 Zeci de localități, în special din nordul judeÈ›ului, au fost scoase peste noapte din categoria zonelor devaforizate, astfel că agricultorii din acele comune pierd subvenÈ›ii de la UE de 80 de euro la hectar, pentru fermierii care au până la 50 de hectare etc. În acelaÈ™i timp, alte localități din Câmpia BăileÈ™tiului, unde solurile sunt foarte bune, iar producÈ›iile agricole sunt impresionante, au fost introduse în această categorie a zonelor defavorizate, care de anul acesta se numesc „zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative“. Doar că anul acesta sunt incluse mai multe localități în această categorie È™i vor beneficia de subvenÈ›ii în plus, plătite prin APIA, de 75 de euro pe hectar, pentru cei care au până la 50 de hectare È™i în regres până la 25 de euro pe hectar. Cu alte cuvinte, agricultorii din zonele rurale din nordul judeÈ›ului, unde pământurile sunt neroditoare, vor rămâne È™i mai săraci, de anul acesta, pentru că nu vor mai primi subvenÈ›iile speciale pentru zone defavorizate, iar, în acelaÈ™i timp, agricultorii din comune mai bogate È™i cu terenuri productive vor primi È™i mai mulÈ›i bani în plus de la APIA, pe lângă subvenÈ›iile pe suprafață pe care le primeau până acum.

Primarii din comunele excluse sunt revoltați

În localitățile sărace scoase din categoria zonelor defavorizate solurile sunt neroditoare, iar producÈ›iile sunt mici. Primarii acestor comune respective acuză statul de faptul că au introdus ca zone defavorizate comune bogate, în timp ce agricultorii celor cu soluri sărace au È™i mai mult de suferit. „După o evaluare făcută în 2014, de anul acesta, Breasta È™i cu nord-vestul judeÈ›ului au fost scoase dintre zonele defavorizate. Nu È™tiu de ce, pentru că solurile sunt sărace, sărate È™i argiloase, pământul se lucrează foarte greu. În schimb, au trecut la defavorizate localitățile de câmpie din zona BăileÈ™tiului, unde solul este cernoziom È™i dă producÈ›ii foarte mari, chiar È™i de 6.000 kg pe hectar, în timp ce la noi abia dacă se obÈ›in 2.000-2.500 kg la hectar maxim. Aici, la noi, se cheltuie mult mai mult cu înfiinÈ›area unei culturi È™i cu întreÈ›inerea ei. Și la proiectele cu fonduri europene am pierdut 20 de puncte din cauză că suntem scoÈ™i din zone defavorizate“, a spus primarul din Breasta, Marin Marcu. El a spus că a făcut demersuri la nivel înalt, dar fără È™anse de izbândă: „Am făcut demersuri la Ministerul Agriculturii, dar ni s-a spus că s-a făcut evaluarea de o firmă din Italia È™i că aici ne situăm noi È™i cu alte comune. Practic, li s-a luat cetățenilor dreptul de a-È™i lucra pământul“, a conchis primarul din Breasta, pentru GdS.
Și primarul din CoÈ›ofenii din Dos, Vasile Preduca, a declarat: „Prin programul PNDR (Programul NaÈ›ional de Dezvoltare Rurală – n.r.) 2014-2020 ne-a fost retras titlul de zonă defavorizată, care fusese acordat comunei cu ani în urmă, pe baza unor criterii de atunci ale Uniunii Europene, care presupuneau să li se dea cetățenilor niÈ™te subvenÈ›ii pentru ca munca lor să fie încununată. Acele criterii au fost acum înlocuite cu criterii de natură fiziologică (seceta). Ministerul Agriculturii a hotărât ca zonele de deal È™i alte zone defavorizate din nordul judeÈ›ului să fie înlocuite cu altele din sud, unde È™tim È™i noi că sunt producÈ›ii mari. UE aplică aceste criterii tocmai pentru a compensa pierderile de producÈ›ie ale cetățenilor“. Edilii susÈ›in că fermierii sunt nemulÈ›umiÈ›i de noile clasificări È™i că aceÈ™tia sunt „condamnaÈ›i să piardă“. În consecință, unii agricultori din aceste zone nu vor mai lucra terenurile, acuză primarii.

S-au schimbat criteriile de selecție

Autoritățile responsabile se ascund după faptul că noua reorganizare s-a făcut pentru noul PNDR 2014-2020 È™i că s-au schimbat criteriile de selecÈ›ie a zonelor defavorizate È™i de introducere a altor comune È™i oraÈ™e în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative. Dar datele care au stat la baza acelor studii au plecat din Dolj către Capitală.
Dacă, până anul trecut, stabilirea zonelor defavorizate se făcea în funcÈ›ie de calitatea proastă a solului din comunele respective, din 2015 s-au schimbat criteriile stabilite de UE, iar în formula de calcul a parametrilor pentru a fi declarată o localitate zonă defavorizată contează doar în proporÈ›ie de 30% calitatea solului È™i 70% contează condiÈ›iile de climă. AÈ™a se explică de ce au intrat în zone „cu constrângeri naturale semnificative“ comune cu soluri de cernoziom È™i cu producÈ›ii agricole bune. Șeful Oficiului de Studii Pedologice È™i Agrochimice Dolj, Dumitru Meilă, spune că din cauza încălzirii globale s-au schimbat radical criteriile de clasificare a localităților în aceste zone. „Dacă în vechiul program PNDR erau numite zone defavorizate, iar Doljul a avut 31 de astfel de zone defavorizate, în noul PNDR 2014-2020 se numesc constrângeri naturale, care afectează 74 de localități. Printr-un institut european s-a ajuns la concluzia să se formeze o formulă unitară la întreaga Uniune Europeană. În această formulă, 70% erau condiÈ›ii de mediu È™i doar 30% erau condiÈ›ii de sol. Dacă în vechiul PNDR erau 70% condiÈ›ii de sol È™i doar 30% de mediu, iată că de data aceasta, din cauza încălzirii globale È™i a efectelor de seră, se produce această modificare“, a declarat Dumitru Meilă, directorul Oficiului de Studii Pedologice È™i Agrochimice (OSPA) Dolj – instituÈ›ie care se ocupă de astfel de studii în judeÈ›.

Seceta bate calitatea solului

Meilă a menÈ›ionat că printre criteriile preponderente avute în vedere în calculul formulei zonelor cu constrângeri naturale au fost condiÈ›iile de temperatură, climă È™i precipitaÈ›ii din fiecare localitate. Astfel, au contat în formulă „parametrii de sol – 0,2%, aciditate – 0,8%, climă-temperatură – 0,9%. Și să vă prezint date tehnice. Temperatura medie în zona secetoasă, adică în zona de sud, este de 10,5 grade până la 11,5 grade. EvapotranspiraÈ›ia este între 1.400-1.700, iar precipitaÈ›iile sunt de 130 până la 150 de milimetri. Dacă urcăm în zona de nord, avem o temperatură medie de 5,5-9 grade, avem o evapotranspiraÈ›ie de 1.200 (față de 1.700 în sud) È™i avem precipitaÈ›ii între 380 È™i 560 de milimetri. Deci factorul temperatură È™i precipitaÈ›ii duce la schimbarea acestor elemente pe formulă“, a explicat Meilă, adăugând că fiecare localitate e monitorizată de OSPA într-un interval de la un an la zece ani, privind condiÈ›iile de sol È™i climă. Meilă a mai spus că astfel de lucrări au fost întocmite cu fiecare primărie în parte, dar că „unii primari au înÈ›eles, iar alÈ›ii nu au înÈ›eles“. În Dolj ar fi 119.000 de hectare care au condiÈ›ii specifice de mediu, iar acelea ar fi chiar în zonele din sud, în mod special.
Datele astfel stabilite la nivelul Doljului au fost transmise la BucureÈ™ti, la Institutul de Cercetări pentru Pedologie È™i Agrochimie, iar de acolo au ajuns la Ministerul Agriculturii. Ministerul a stabilit noile zone cu constrângeri naturale, punând datele în noua formulă stabilită de UE, dar pe baza informaÈ›iilor venite din teritoriu. AÈ™a s-a ajuns la situaÈ›ia ca aproape 84% dintre localitățile judeÈ›ului să fie considerate defavorizate, dar unele cu adevărat sărace È™i cu soluri slabe calitativ nu au mai fost incluse în această categorie.

Ce câÈ™tigă È™i ce pierd agricultorii

Agricultorii care activau în zone devaforizate primeau subvenÈ›ii de la UE, prin intermediul APIA, de 80 de euro pe hectar pentru cei care aveau până la 50 de hectare, 60 de euro pe hectar dacă aveau între 51 È™i 100 de hectare, È™i tot aÈ™a subvenÈ›ia scădea, cu cât creÈ™tea suprafaÈ›a fermierilor. Odată ce comunele nu mai sunt în zone defavorizate, agricultorii pierd aceÈ™ti bani de la UE care erau alocaÈ›i peste subvenÈ›ia obiÈ™nuită la suprafață. De anul acesta, fermierii din zonele cu constrângeri naturale vor primi 75 de euro pe hectar dacă au până la 50 de hectare, iar subvenÈ›ia descreÈ™te până la 25 de euro pe hectar pentru cei care au suprafeÈ›e foarte mari de teren în acele zone, potrivit datelor furnizate de directorul AgenÈ›iei de Plăți È™i IntervenÈ›ii în Agricultură (APIA) Dolj, Cătălin RoÈ™culete. El a spus că după declararea a 74 de localități ca zone care se confruntă cu constrângeri naturale, față de 31 de localități anul trecut, „este posibil să vină mai mulÈ›i bani în Dolj, în cazul în care vor fi depuse mai multe cereri față de anul trecut“. Practic, suprafaÈ›a din judeÈ› introdusă sub formă de zone cu constrângeri naturale este mult mai mare decât cea de anul trecut. Deci, pot fi mai mulÈ›i fermieri care pot cere subvenÈ›ii în plus de la APIA.
În plus, proiectele europene depuse de primăriile din cele 74 de localități vor avea un plus la punctaj între 5% È™i 20%, doar pentru simplul fapt că sunt zone defavorizate (constrângeri naturale).

Care au fost localitățile defavorizate È™i care sunt de acum încolo

Localitățile doljene care au fost considerate defavorizate în 2014 au fost: Argetoaia, BrădeÈ™ti, BraloÈ™tiÈ›a, BratovoieÈ™ti, Breasta, Bucovăț, CălăraÈ™i, Cârna, CernăteÈ™ti, Ciuperceni, CoÈ›ofeni, Desa, DobreÈ™ti, Gighera, GogoÈ™u, GreceÈ™ti, MăceÈ™u de Sus, MârÈ™ani, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Ostroveni, PleÈ™oi, PredeÈ™ti, RojiÈ™te, Sadova, ScaieÈ™ti, Seaca de Pădure, Secu, Sopot, Teasc.

De anul acesta, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative sunt în număr de 74, după cum urmează: AfumaÈ›i, Amărăștii de Sus, Amărăștii de Jos, Apele Vii, Bârca, BistreÈ›, BotoÈ™eÈ™ti-Paia, BratovoieÈ™ti, CălăraÈ™i, Caraula, Cârna, Castranova, Catane, Celaru, Cerăt, CernăteÈ™ti, Cetate, CioroiaÈ™i, Ciupercenii Noi, DaneÈ›i, Desa, DioÈ™ti, DobreÈ™ti, DobroteÈ™ti, Drănic, Galicea Mare, Galiciuica, Gângiova, GherceÈ™ti, Ghidici, Ghindeni, Gighera, Giubega, GiurgiÈ›a, GogoÈ™u, Goicea, GoieÈ™ti, GreceÈ™ti, Întorsura, Izvoare, Lipovu, MăceÈ™u de Jos, MăceÈ™u de Sus, Maglavit, Malu Mare, MârÈ™ani, Mischii, Moțăței, BăileÈ™ti, Calafat, Craiova, MurgaÈ™i, Negoi, Bechet, Dăbuleni, Segarcea, Ostroveni, PeriÈ™or, PieleÈ™ti, Piscu Vechi, PleniÈ›a, Poiana Mare, Radovan, Rast, RojiÈ™te, Sadova, Seaca de Câmp, Secu, SiliÈ™tea Crucii, Teasc, Teslui, Unirea, UrzicuÈ›a, Valea Stanciului. Lista localităților ne-a fost furnizată de APIA Dolj.
Se observă că unele comune care au fost defavorizate până acum se regăsesc È™i pe noua listă de zone cu constrângeri naturale, iar altele nu mai figurează. În schimb, apare chiar È™i Craiova pe această nouă listă din 2015, dar È™i municipiile Calafat È™i BăileÈ™ti.

Structura terenurilor din Dolj

Potrivit datelor de la OSPA, terenurile din Dolj se împart în trei categorii, în funcÈ›ie de calitatea solului. Din cele circa 570.000 de hectare din judeÈ›, 119.000 de hectare sunt pe nisipurile din sudul judeÈ›ului È™i în partea stângă a Jiului. Aproximativ 250.000-254.000 de hectare sunt cu cernoziom, în centru, mai exact în câmpia BăileÈ™tiului, către PleniÈ›a È™i înspre limita cu judeÈ›ul Olt. Alte 197.000 de hectare sunt în zona de nord a Doljului, cu conÈ›inut mare de argilă È™i terenuri cu alte probleme (preluvosoluri È™i vertisoluri).

Cum a ajuns Craiova zonă defavorizată

Directorul OSPA Dolj a precizat, pentru GdS, că municipiul Craiova a îndeplinit condiÈ›iile de temperatură È™i climă pentru a intra în rândul zonelor defavorizate (sau cu constrângeri naturale, cum se numesc de anul acesta). În plus, solul din zona Craiovei nu este din cel mai bun. „De la Cernele spre Făcăi, Craiova este deja într-o salbă de nisipuri“, a spus Dumitru Meilă. Introducerea Craiovei în lista zonelor cu constrângeri naturale are importante avantaje, în special pentru proiectele europene care se vor crea de acum înainte. Pentru fiecare proiect depus de municipalitate se primeÈ™te un punctaj în plus între 5 È™i 20%, în funcÈ›ie de specificul proiectului.

 (articol preluat din cotidianul craiovean “Gazeta de sud”, din 25.05.2015, autor RAMONA OLARU, http://www.gds.ro/Local/2015-05-25/clasificarea-zonelor-defavorizate-dolj-incaiera-agricultorii/)