Fermierii pot avea propriile abatoare

Veste bună pentru crescătorii de animale. Începând de vineri, 27 ianuarie, a intrat în vigoare un act normativ care le dă posibilitatea să înfiinÅ£eze puncte de sacrificare a animalelor în propriile ferme, carnea putând fi comercializată către măcelării, carmangerii ori magazine alimentare. Inspectorii sanitar-veterinari atrag însă atenÅ£ia că punctele de sacrificare trebuie să respecte toate normele legislative în vigoare.

Prin Ordinul nr. 140/2016 pentru modificarea ÅŸi completarea condiÅ£iilor minime de funcÅ£ionare a abatoarelor de capacitate mică, intrat în vigoare de vineri, 27 ianuarie, fermierii vor avea posibilitatea să îÅŸi înfiinÅ£eze puncte de sacrificare a animalelor chiar în incinta fermei lor. Punctul de tăiere este definit de actul normativ ca un abator de capacitate mică integrat fermei, care este dotat cu spaÅ£ii ÅŸi facilităţi adecvate în care să se desfăşoară activităţi pentru tăierea animalelor crescute în ferma proprie ÅŸi pentru livrarea cărnii ÅŸi a organelor rezultate în unităţi înregistrate sanitar-veterinar de pe teritoriul naÅ£ional.

Potrivit aricolului 2, lit. d din acelaÅŸi act normativ, fermierii pot înfiinÅ£a ÅŸi centre de sacrificare, definite ca abatoare de capacitate mică, dotate cu spaÅ£ii ÅŸi facilităţi adecvate, în care se desfăşoară activităţi pentru recepÅ£ia, cazarea ÅŸi tăierea unui număr redus de animale.

Câte animale pot fi sacrificate?

Acestea trebuie să respecte toate condiÅ£iile de funcÅ£ionare, iar numărul de animale ce pot fi sacrificate este bine stabilit. În aceste puncte de sacrificare, integrate fermei, pot fi sacrificate maximum 50 de capete/lună de ovine, caprine sau porcine, 10 capete/lună de bovine sau orice combinaÅ£ie a acestor specii, dar care nu depăşeÅŸte 1,5 UVM/zi (unitate vită mare). Abatoarele mici, altele decât punctele de tăiere din ferme, pot să sacrifice 200 de capete/lună de ovine, caprine ÅŸi porcine ÅŸi 40 de capete/lună de bovine sau orice combinaÅ£ie a acestor specii, dar care nu depăşeÅŸte 5 UVM/zi. Centrele de sacrificare pot să sacrifice lunar 100 de capete de ovine, caprine, porcine ÅŸi 20 de capete de bovine sau la combinarea speciilor să nu se depăşească 2,5 UVM/zi. Evaluarea punctelor de sacrificare va fi făcută în continuare de medicii veterinari, iar animalele destinate sacrificării trebuie să fie obligatoriu identificate ÅŸi însoÅ£ite de certificat sanitar-veterinar, documentul privind informaÅ£iile pentru lanÅ£ul alimentar, precum ÅŸi alte documente de identificare, conform legislaÅ£iei în vigoare. „Acum s-a dat voie ca la nivel local sau în ferme să se înfiinÅ£eze aceste abatoare de capacitate mică, unde să se sacrifice un anumit număr de animale pe lună, în funcÅ£ie de specie. Fermierii nu trebuie să deÅ£ină un anumit număr de animale pentru a înfiinÅ£a aceste puncte. De asemenea, la nivel local, se pot organiza în asociaÅ£ii ÅŸi pot să înfiinÅ£eze centre de sacrificare. Cu toÅ£ii trebuie să respecte condiÅ£iile de funcÅ£ionare a acestor spaÅ£ii. În primul rând, trebuie avizul de principiu, atunci când începe construcÅ£ia unui astfel de spaÅ£iu, în care i se spune ce condiÅ£ii trebuie să îndeplinească, apoi trebuie autorizaÅ£ie sanitar-veterinară pentru acel loc. La autorizare, trebuie să aibă încheiat un contract cu un medic veterinar, pentru că animalele destinate sacrificării trebuie să fie obligatoriu identificate ÅŸi însoÅ£ite de certificat sanitar-veterinar, documentul privind informaÅ£iile pentru lanÅ£ul alimentar ÅŸi alte documente de identificare conform legislaÅ£iei în vigoare“, a spus Mihai Cătălin, inspector sanitar-veterinar.

Carnea poate fi comercializată către măcelării

ReprezentanÅ£ii crescătorilor de animale spun că, prin apariÅ£ia acestor centre de sacrificare, fermierii pot scuti bani ÅŸi timp. „E un lucru benefic pentru crescătorii de animale pentru că le pot sacrifica în propriile ferme. Nu mai sunt astfel obligaÅ£i să facă drumuri de zeci de kilometri până la abatoare, să plătească mijloacele de transport, care nu pot fi orice maÅŸini, ci trebuie să îndeplinească o serie de condiÅ£ii pentru transportul animalelor vii. Practic, e un beneficiu care se resimte ÅŸi în buzunarul crescătorului de animale. E o economie de bani ÅŸi de timp, până la urmă“, a spus Sorin Jianu, reprezentant al crescătorilor de ovine ÅŸi caprine din Dolj.

Măsura este una binevenită ÅŸi pentru crescătorii de animale din MehedinÅ£i, unde există un singur abator autorizat. Totodată, aceÅŸtia speră ca astfel ÅŸi consumul de carne de oaie să crească pentru că fermierii îÅŸi pot sacrifica mai uÅŸor animalele. „Sunt în drum spre Sibiu acum, unde avem o întâlnire pe Å£ară cu toate asociaÅ£iile crescătorilor de animale, iar unul dintre subiectele de discuÅ£ie este chiar acesta. E un lucru binevenit pentru că la noi în MehedinÅ£i există un singur abator autorizat, în rest, fiecare a tăiat pe riscul lui. În plus, la noi nu există cultul acesta de a consuma carne de oaie, suntem codaÅŸa Europei la acest capitol ÅŸi consider că, dacă se asigură în permanenţă carne de oaie pe piaţă, se creează o nişă, care e tot în favoarea crescătorilor de animale“, a spus Eugen NiÅ£ulescu, preÅŸedintele AsociaÅ£iei de Ovine din MehedinÅ£i.

Actul normativ permite ca produsele obÅ£inute la punctele de sacrificare la nivelul fermei să poată fi comercializate către măcelării, carmangerii, restaurante, cantine, pensiuni turistice ÅŸi magazine alimentare. Mai mult, acestea pot ajunge ÅŸi la export, cu respectarea legislaÅ£iei în vigoare.

(Articol preluat din cotidianul craiovean Gazeta de Sud, din 28.01.2017, autor Monica Stuparu, http://www.gds.ro/Actualitate/2017-01-28/fermierii-pot-avea-propriile-abatoare/)