Subvenții pentru 200.000 de hectare nelucrate în Dolj

Până anul trecut au existat suprafeÈ›e importante nelucrate pe care s-au cerut subvenÈ›ii de la APIA, fără să se fi înfiinÈ›at culturi. Practica era a marilor fermieri, care ieÈ™eau în avantaj să nu însămânÈ›eze pământul È™i să primească subvenÈ›ii de la UE de până la 80 de euro pe hectar decât să îl lucreze. De anul trecut nu se mai plătesc subvenÈ›ii pentru terenurile pârloagă, iar suprafaÈ›a cultivată a crescut brusc cu aproape 50.000 de hectare, spune directorul APIA Dolj.

Mii de persoane care deÈ›ineau terenuri în proprietate au încasat ani de-a rândul zeci de mii sau chiar sute de mii de euro, în total, fără să lucreze acel teren. Cum a fost posibil? LegislaÈ›ia permitea până anul trecut ca fermierii să primească subvenÈ›ii È™i pe ternurile nelucrate. AÈ™a se face că o suprafață agricolă semnificativă din terenurile arabile ale Doljului rămânea necultivată an de an, timp în care marii fermieri sau rudele care locuiesc la oraÈ™ È™i aveau suprafeÈ›e de teren moÈ™tenite de la părinÈ›i sau de la alte rude încasau subvenÈ›iile pe suprafață acordate de UE, fără să facă un minim efort pentru a lucra respectivul teren.

O treime din suprafața declarată la APIA era nelucrată

SuprafaÈ›a necultivată în Dolj pentru care s-a cerut subvenÈ›ii a fost, până anul trecut, de circa 200.000 de hectare, conform celor declarate de directorul APIA Dolj, Cătălin RoÈ™culete, care a precizat aceste aspecte la emisiunea „Economia Sudulului“, de la Alege TV. „La noi în judeÈ›, până anul trecut, erau aproximativ 200.000 de hectare de teren nelucrate, ceea ce înseamnă foarte mult. Eu vă spun pe ce suprafață erau depuse la noi cereri. Pe teren lucrat erau aproximativ 450.000 de hectare. Deci în total se ajungea la circa 650.000 de hectare“, a precizat Cătălin RoÈ™culete. În cererile care se depun la APIA sunt declarate È™i suprafeÈ›ele de teren lucrate de fermieri cu sediul în Dolj, dar care se regăsesc fizic în alte judeÈ›e. AÈ™a se explică de ce au fost depuse cereri de subvenÈ›ii pentru circa 650.000 de hectare, în timp ce suprafaÈ›a agricolă era de 585.000 de hectare. După ce s-a stopat plata subvenÈ›iei de la UE pentru terenurile nelucrate, brusc a crescut suprafaÈ›a cultivată în judeÈ›. „A crescut suprafaÈ›a cultivată în 2015 cu circa 50.000 de hectare față de anul anterior, deÈ™i a scăzut numărul fremierilor, ceea ce pe noi ne bucură că se lucrează mai multe hectare. Oamenii când au văzut că nu se mai acordă subvenÈ›ia pentru suprafeÈ›ele nelucrate s-au dus È™i ori au dat terenul în arendă, ori l-au vândut, ori au făcut ceva pentru că sunt foarte mulÈ›i deÈ›inători de terenuri sau moÈ™tenitori care ziceau înainte că, decât să dea terenul în arendă, mai bine îl È›ineau ei (nelucrat – n.r.) È™i încasau subvenÈ›ia pe suprafață“, a explicat directorul APIA Dolj.
Bani europeni sub formă de subvenÈ›ii se mai pot primi doar pentru terenul cultivat, conform noilor reglementări ce au legătură cu noul PNDR 2014-2020 (Programul NaÈ›ional de Dezvoltare Rurală). Până la începutul lui 2015, fermierii care nu lucrau terenul primeau subvenÈ›ia pe suprafață de la UE, care era de la 53 de euro pe hectar, până la 79 de euro pe hectar anul trecut, dar nu primeau ajutorul naÈ›ional tranzitoriu de la statul român, care acum este de 19 euro pe hectar, iar anii anteriori a fost chiar mai mic.

Doljul, cel mai mare eșantion de control APIA

Din cauza „matrapazlâcurilor“ care s-au făcut în Dolj cu terenurile arabile È™i cu subvenÈ›iile de la APIA Dolj, anul trecut, APIA de la nivel central a decis ca la Dolj să existe cel mai mare eÈ™antion de control din toată È›ara, pentru a se verifica modul în care s-au cerut È™i acordat subvenÈ›iile È™i dacă suprafeÈ›ele efectiv cultivate corespund È™i în realitate cu ce s-a declarat în acte. „Am avut de verificat 281.000 de parcele. Vă daÈ›i seama ce volum de muncă a fost?“, a spus Cătălin RoÈ™culete. Nici unul dintre fermierii doljeni care au fost supuÈ™i controlului nu a primit avansul din subvenÈ›ia pe 2015 È™i nu din cauză că s-ar fi constatat deficienÈ›e la ei, ci pentru că soft-ul APIA nu a putut procesa datele. Abia de două săptămâni se dă „Ok“-ul fermierilor care au avut control, adică acele „AC“-uri cum li se spune în limbajul APIA, potrivit lui RoÈ™culete. El a dat asigurări că până la finele lunii martie vor avea acel „Ok“ de la APIA toÈ›i fermierii care au trecut cu bine de control. Directorul APIA Dolj a mai precizat că de pe 8 aprilie începe plata subvenÈ›iilor. Ar urma să primească banii, mai întâi, marii fermieri, iar cei mijlocii È™i cei mici – după această dată. Până la sfârÈ™itul lunii aprilie ar trebui să primească subvenÈ›ia pe 2015 toÈ›i fermierii îndreptățiÈ›i, a mai promis RoÈ™culete.

Cum se fraudau fondurile UE pentru subvenții

Unii fermieri declarau suprafeÈ›e mai mari cultivate decât aveau în realitate. În cazul în care aceste suprafeÈ›e erau „măsluite“ în acte, cu concursul unor funcÈ›ionari de la APIA, atunci acei agricultori care apucaseră să încaseze subvenÈ›ii necuvenite din banii de la UE È™i care au fost descoperiÈ›i erau obligaÈ›i să restituie la APIA sumele încasate ilegal È™i se alegeau È™i cu dosar penal. RoÈ™culete a spus că în Dolj au existat 4.000 de debitori, înregistraÈ›i în ultimii zece ani, care au fost nevoiÈ›i să restituie subvenÈ›iile încasate necuvenit. Există fermieri care au între 10 euro debite È™i până la 100.000 de euro pe un singur fermier, a mai spus Cătălin RoÈ™culete, directorul APIA Dolj, care a precizat că, de anul acesta, nu mai sunt posibile înÈ›elegeri între fermieri È™i funcÈ›ionari ai APIA ca să declare mai multe suprafeÈ›e decât există în realitate cultivate din cauză că „nu mai permite sistemul informatic“. Fondurile europene nu se prescriu ca alte datorii către statul român.

(Articol preluat din cotidianul craiovean “Gazeta de Sud”, din 31.03.2016, autor Ramona Olaru, http://www.gds.ro/Local/2016-03-31/subventii-pentru-200.000-de-hectare-nelucrate-dolj/