De ce pierd micii agricultori profituri bune

Ca un paradox, de câte ori există producții bune în agricultură, prețurile cu care micii producători vând marfa scad considerabil. În schimb, în piețe sau supermarketuri găsim aceleași produse mult mai scumpe decât la producător. Cum ajung intermediarii să câștige mai mult decât producărorii de legume și fructe?

Anul acesta a fost supraproducție de tomate în Dolj. Subvenția de 3.000 de euro pentru fiecare producător care cultiva în spații protejate și făcea dovada că a și vândut o anumită cantitate de roșii i-a atras ca un magnet pe fermierii doljeni, astfel că numărul celor care au cultivat tomate și au solicitat ajutorul de minimis a fost dublu față de anul trecut. La fel și producția. Cei care au vândut în primele luni ale primăverii au avut câștiguri bune, însă fermierii care au ieșit cu roșiile pe piață în iunie și chiar iulie se aleg mai mult cu munca. Marile lanțuri de magazine vor o producție constantă pe toată durata anului, ceea ce producătorii locali nu pot asigura.

Cu toate că fermierul este cel care muncește, intermediarii au avut mai mult de câștigat și anul acesta. Kilogramul de roșii pleacă de la micul producător la 0,5 – 0,8 lei pe kilogram și chiar 1 leu și ajunge în piețe și supermarketuri la 1,5 – 2 lei și chiar la 4 – 5 lei pe kilogram, în extrasezon. Consumatorul final plătește prețuri mari chiar și pe roșiile din producție autohtonă, din cauza samsarilor. „Producătorii care nu își permit să plece să își vândă marfa în țară sunt nevoiți să o dea la intermediari, la prețuri de nimic, care o vând mai departe la prețuri mult mai mari“, a precizat purtătorul de cuvânt al Direcției Agricole Dolj, Ion Gavrilescu.

Lubenițe la preț derizoriu, doar la poarta producătorului

Și la Dăbuleni, producătorii au avut de pierdut anul acesta. Lubenițele s-au vândut chiar și cu 0,2 lei pe kilogram. În ciuda faptului că au fost producții bune și s-au folosit cele mai moderne tehnologii, de la plantarea sămânței și până la recoltare, producătorii se plâng că tot sunt pe pierdere.

„Problema producătorilor noștri este una de marketing. Dacă s-ar duce în nordul țării cu produsele ar vinde la prețuri bune. La tomate s-au obținut și 6 lei pe kilogram“, a precizat purtătorul de cuvânt al Direcției Agricole Dolj, adăugând că tot o lipsă de marketing este și în zonele nisipoase de la Dăbuleni, unde oamenii muncesc de dimineața până seara și tot la prețuri mici își vând marfa.

 

Asocierea producătorilor, un posibil factor de succes

Pentru ca producătorii să aibă o voce unitară, atât în fața supermarketurilor, cât și în fața altor intermediari sau comercianți, sfaturile specialiștilor din agricultură sunt acelea ca oamenii să se asocieze. Aceleași sfaturi le-au dat fermierilor și reprezentanții APIA de la nivel central și cei ai Ministerului Agriculturii, prezenți la un eveniment la Craiova luna trecută.

La fel cum fermierii din țările europene mari s-au asociat sub diverse forme pentru a avea anumite beneficii, tot așa ar trebui să procedeze și producătorii români, respectiv cei doljeni. Numai că oamenii sunt reticenți și nu au încredere unii în alții. „Fermierii au rămas cu metehne din anii trecuți și le este teamă să se asocieze, ca nu cumva să fie înșelați. Nu au încredere unii în alții, în acest colț de țară“, a spus Ion Gavrilescu. El a menționat că prin cooperativele care se pot înființa în localitățile doljene, fermierii se pot asocia câte minimum cinci și pot beneficia de spații de depozitare, astfel încât să nu fie nevoiți să vândă la samsari producția de la fața locului, ci să poată să aștepte ca prețul să urce.

Ca să fi profitabil trebuie să cultivi peste 1.000 de hectare

Marii producători de cereale au înțeles că nu trebuie să își vândă din câmp producția la prețuri de nimic, ci preferă să depoziteze în silozuri până mai cresc prețurile. Doar micii producători care nu s-au asociat și care nu au spații de depozitare mai vând imediat ce recoltează. Zilele trecute, prețul grâului era de 0,66 lei pe kilogramul de grâu panificabil, din care se scad indicii (umiditate, impurități etc.). După vânzarea cantității de grâu de pe un hectar s-ar obține aproximativ 2.600 de lei. Gavrilescu a precizat că, pentru a fi profitabil, un agricultor trebuie să aibă peste 1.000 de hectare, iar în Dolj sunt peste 300 de astfel de fermieri. Însă aceștia au știut să devină profitabili, luând terenuri multe în arendă și investind inclusiv în spații de depozitare.

(Articol preluat din cotidianul craiovean Gazeta de Sud, din 17.07.2018, autor Ramona Olaru, http://www.gds.ro/Local/2018-07-17/de-ce-pierd-micii-agricultori-profituri-bune/)

18 iulie 2018