Cooperativele agricole, o nouă perspectiva

DesfiinÅ£ate după 1989, prin distrugere, formele economice din agricultură, nici până în prezent nu au mai apărut. InvestiÅ£iile în infrastructura agricolă de la acea dată au fost oprite, ba chiar s-a produs un regres, aproape inimaginabil. Acum, la mai bine de două decenii, statul nu găseÅŸte, încă, modalităţile prin care să facă posibilă renaÅŸterea cooperaÅ£iilor agricole, care, în alte state, sunt principala formă de activitate agricolă.

Sprijinul financiar aprobat, recent, pentru refacerea sistemul de irigaÅ£ii din România este, deocamdată, unul dintre puÅ£ine succese ale ministrului Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale. Cum, în această perioadă este pregătită ÅŸi o legiferare a noilor atribuÅ£ii ale AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Îmbunătăţiri Funciare, despre care am scris în cotidianul nostru, conducerea MADR se poate lăuda că, foarte aproape de finele guvernării, bifează câteva rezolvări la unele dintre cele mai importante aspecte din agricultură.

La toate acestea se adaugă, recent, dezbaterea internă privind reintroducerea în circuitul economic a cooperativelor agricole. Nu este nimic peiorativ în această accepÅ£iune, nimic care să genereze false temeri, doar o iniÅ£iativă mai mult decât dezirabilă. MotivaÅ£ia este de bun-simÅ£. Nu puÅ£ine sunt comunele din Dolj, unde locuitorii fac, ceea ce ÅŸtiu de o viaţă: grădinărit, creÅŸterea animalelor, cultivarea plantelor cerealiere; ÅŸi o fac cu spor. Dar, fără o piaÅ£a de gros, fără un mecanism care să le dea certitudinea că, recolta este vandabilă în condiÅ£ii reciproc avantajoase, agricultorul doljean s-a reîntors cu sute de ani în istorie ÅŸi exersează tehnici de supravieÅ£uire, mai abitir decât documentarele tv de specialitate. CâÅ£i dintre noi recunosc public că, trocul, schimbul de produse între două persoane, s-a permanentizat, în anumite luni din an, în comunele doljene? Autovehicule din CaraÅŸ-Severin, Gorj, Vâlcea încărcate cu fructe, cutreiere uliÅ£ele din satele Doljului în căutare de cereale. Cu titlu de exempli gratia, la două baniÅ£e de grâu se dau 10 kg de prune. Oare parlamentarii aleÅŸi în circumscripÅ£iile rurale au habar de cât de jos a ajuns soarta ţăranului, ce le-a dat biletul spre semizeitate?!

Revenim de unde am plecat, la asociere!

Asocierea producătorilor agricoli este reglementată ÅŸi în noul Program NaÅ£ional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. AÅŸadar, cu acceptul european sunt stabilite, deja, sumele de bani pe care fermierii le pot primi, dacă accesează aceste fonduri. Concret, prin Măsura 9 - “Sprijin pentru înfiinÈ›area grupurilor de producători” se va acorda sprijin pentru înfiinÅ£area grupurilor de producători în scopul asigurării legăturii cu piaÅ£a, îmbunătățirii ÅŸi adaptării producÈ›iei atât la cerinÈ›ele pieÈ›ei incluzând aspectele legate de caracterul cantitativ, calitativ È™i continuu al aprovizionării, È™i de siguranță alimentară, cât È™i la preferinÈ›ele consumatorilor. Fermierii pot beneficia de fonduri europene nerambursabile de până la 90% din valoarea proiectului. Dar, aceste măsuri nu pot fi utile, în final, fără crearea cooperativelor, drept instrument de valorificare spre consum a recoltelor obÅ£inute.

Negocieri între ministere

„Vrem sa stimulăm crearea de cooperative în Å£aranoastră, să convingem fermierii că nu vrem acele cooperative care s-au dezvoltat în perioada comunistă, pe principiul de forţă. Este un proiect pe care îl discutăm intens zilele acestea cu Ministerului FinanÅ£elor. Astfel, pentru persoanele fizice care lucrează individual propunem scutirea de impozit pe norma de venit. Avem 800.000 de fermieri, persoane fizice care primesc plăţi europene, care plătesc impozit pe norma de venit. Dacă reuÅŸim să îi scutim de acest impozit, îi stimulăm să se asocieze. În plus, fermierii care se asociază ar putea beneficia de reducerea impozitului pe profit cu 20% timp de 5 ani, dar ÅŸi de scutirea de impozit pe proprietate (teren, animale, utilaje etc) care se folosesc în comun”, a precizat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii pe pagina sa de socializare.

Legi bune pe hârtie

          În prezent, cooperativele agricole sunt posibile, în România, prin reglementările a două legi: Legea nr. 566/2004 a cooperaÅ£iei agricole care reglementează doar sectorul cooperaÅ£iei agricole ÅŸi Legea nr. 1/2005 – Legea CooperaÅ£iei, ce permite formarea de societăţi cooperative de valorificare ÅŸi societăţii cooperative agricole (asociaÅ£ii de persoane fizice). TotuÅŸi, până acum, funcÅ£ionarea lor nu este palpabilă. Însă, ministerul Agriculturii poate a înÅ£eles că, în România, 37% din populaÅ£ie munceÅŸte în agricultură cele aproape 3 milioane de hectare; iar suprafaÅ£a medie ce revine aÅŸa-ziÅŸilor fermieri nu depăşeÅŸte 1,5 ha. De aici ÅŸi necesitatea găsirii unor stimulente financiare pentru a începe activitatea cooperativelor.

Exemplele altor state, unde producătorii de fructe ÅŸi legume, pe lângă depozitul de stocare ÅŸi sortare în vederea valorificării produselor proaspete, au dezvoltat pe verticală lanÅ£ul de producÅ£ie, dezvoltând unităţi de procesare sunt cunoscute. Producătorii de lapte au soluÅ£ionat problema procesării laptelui prin fabricile de lapte ale cooperativelor. Potrivit Institutului de Economie Socială, cea mai mare unitate din lume de prelucare a laptelui (SUA, anul 2000), era o unitate cooperativă.

Avantaje certe

În zonele cerealiere, cum este cazul în Câmpia BăileÅŸtiului, cooperaÅ£ia ar putea exista cel puÅ£in la nivelul fiecărei comune. Fructele ÅŸi legumele autohtone, produsele tradiÅ£ionale, prin intermediul sistemului cooperatist ar putea fi preluate, stocate, sortate ÅŸi valorificate la standardele pieÅ£ei, asigurând surse financiare zonei rurale. Crearea cooperaÅ£iei ÅŸi readucerea produsele româneÅŸti pe piaţă, mărirea veniturilor prin valorificare produselor proprii, ar putea crea o nouă percepÅ£ie a micilor fermieri faţă de activitatea agricolă ÅŸi o altă perspectivă pentru spaÅ£iul rural. Dezvoltarea cooperativelor, în perioada următoare, constituie o necesitate a agriculturii româneÅŸti, de care orice decident politic responsabil va trebui să Å£ină cont.

(Articol preluat din cotidianul craiovean “Cuvantul Libertatii” din 20.10.2015, autor Valentin Ceausescu, http://www.cvlpress.ro/20.10.2015/cum-se-incepe-de-la-zero-dupa-un-dezastru-cooperativele-agricole-la-o-noua-strigare/)