Comasarea terenurilor agricole, ÅŸansa pentru un randament agricol ridicat

Gruparea suprafeÅ£elor agricole au devenit un fapt notabil în ultima perioadă. O arată ÅŸi numărul tot mai scăzut, de la an la an, al invitaÅ£iilor trimise de APIA Dolj fermierilor. Un lucru îmbucurător am putea spune, pentru că o agricultură realizată pe suprafeÅ£e mari, compacte, poate da randamentele cu care alte state europene ÅŸi, nu numai, se pot lăuda. După cum o relevă ÅŸi poziÅ£ionarea geografică a Doljului, procesul de concentrare a terenurilor se realizează, cu preponderenţă, în partea de sud a judeÅ£ului ÅŸi mai puÅ£in în zona colinară din nord ÅŸi nord-vest. DeÅŸi, ÅŸi aici, de ani buni, există ferme agricole puternice, iar lucrul pământului nu este lăsat la voia sorÅ£ii.

Să lucrezi pământul a ajuns o povară pentru mulÅ£i dintre gospodarii doljeni. Fie pentru că nu au resursele suficiente să poată susÅ£ine ansamblul de lucrări agricole obligatorii, fie pentru că imprevizibilul vremii le poate fi potrivinic, fără să mai poată recupera ceva din investiÅ£iile făcute. SoluÅ£ia a venit de la sine. În marile bazine cerealiere ale Doljului s-a procedat la comasare, dintr-un motiv cât se poate de economic: randamente mai mari la culturile agricole.

ComerÅ£ul cu cerealele a dat tonul, în 2016, la export: peste 1 mld. euro încasări

          Potrivit Raportului de activitate al MADR pentru anul trecut, din analiza comparativă a schimburilor comerciale, în primele 11 luni ale lui 2016, Å£ara noastră a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 5, 427 mld. euro, cu 142,5 milioane de euro mai mult comparativ cu aceeaÅŸi perioadă din anul 2015. Pe de altă parte, importurile au depăşit 5,719 mld. euro, adică cu peste 500 milioane de euro peste valoarea corespunzătoare din 2015.

          Exportul de grâu a dat anul trecut încasări de 1,024 mld euro, cu un volum de 6,29 milioane tone. Au avansat, de asemenea, exporturile de seminÅ£e de rapiţă (+225,6 mil. euro), seminÅ£e de floarea soarelui (+11,5 milioane de euro).

          Că Doljul a contat foarte mult în atingerea acestor cifre este un fapt recunoscut la nivelul ministerului Agriculturii. Să amintim că, potrivit datelor statistice centralizate la DirecÅ£ia pentru Agricultură a judeÅ£ului Dolj, în toamna anului 2015, s-a semănat cu grâu o suprafaţă de 175.811 ha, reprezentand 98% din suprafaÅ£a programată. ProducÅ£ia obÅ£inută de grâu a fost în toamna trecută de 3.900 kg/ha. Åži s-a recoltat de pe o suprafaţă totală de 170.537 ha.

Preţuri atractive pentru extravilanul agricol

La DirecÅ£ia pentru Agricultură a judeÅ£ului Dolj se înregistrează toate comunicările de acceptare a ofertei de vânzare a terenurilor agricole. Printre ultimele primite se află loturi din comuna AfumaÅ£i. Aici, o suprafaţă compactă de 7,25 ha este vândută cu 29.000 de euro! La Galiciuca, un teren agricol ce nu depăşeÅŸte 0,56 ha se vinde cu 3.273 lei. În comuna Galicea Mare – 0,62 ha se tranzacÅ£ionează contra valorii de 30.000 de lei! În BăileÅŸti – 0,46 ha sunt vândute cu 17.955 lei. În apropierea Craiovei, mai exact la Åžimnicu de Sus, 0,1176 ha se comercializează cu 35.000 de lei. În BrădeÅŸti, nici jumătate de hectar costă 4.908 lei. La Segarcea, hectarul de teren agricol se vinde cu 6.800 lei.

Sectorul agricol, încă lovit de un ÅŸomaj sever

Potrivit ultimului Raport de Å£ară elaborat de U.E. privind România, Agricultura reprezintă 29 % din ocuparea forÅ£ei de muncă în Å£ara noastră, însă numai 5 % din PIB. Este principala activitate economică în zonele rurale. Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură Ã…Ÿi pescuit este de peste cinci ori mai scăzută decât media naÅ£ională. Să nu mai vorbim de media europeană!

          CreÅŸterea productivităţii agricole ca urmare a progresului tehnologic ÅŸi a unor perspective profesionale mai bune în restul economiei este susceptibilă de a avea ca rezultat pierderi semnificative de locuri de muncă pe termen lung (agricultura reprezentând 25 % din numărul total de locuri de muncă în 2030, potrivit calculelor Cedefop). Cu toate acestea, pe termen scurt, este probabil ca ocuparea forÅ£ei de muncă în agricultura de subzistenţă să rămână la un nivel ridicat. Fermele continuă să nu fie competitive, cu o diversificare limitată a activităţilor economice, ÅŸi să depindă de pieÅ£ele de mărfuri pentru vânzarea produselor agricole, întrucât afacerile agroalimentare locale sunt limitate (potenÅ£ial intern ÅŸi de export).

          Åži, totuÅŸi, investiÅ£iile din ultimii ani în mediul rural doljean, graÅ£ie unei viziuni bine puse în practică de preÅŸedintele Consiliului JudeÅ£ean Dolj, Ion Prioteasa, ÅŸi a multor primari locali, ce au înÅ£eles că nu mai e de glumă cu programele de dezvoltare rurală, au creat condiÅ£ii tot mai favorabile unei agriculturi performante. Drumuri reabilitate, introducerea reÅ£elelor de apă ÅŸi canalizare, susÅ£inerea investiÅ£iilor referitoare la înfiinÅ£area ÅŸi dezvoltarea de ferme sunt realităţi care aduc un plus în economia judeÅ£ului Dolj.

Marii fermieri doljeni arată că merită investit

Agricultura este o mare consumatoare de energie ÅŸi infrastructura de irigaÅ£ii deteriorată constituie impedimente în calea competitivităţii. exploataÅ£iilor, se mai arată în Raportul de Å£ară al UE pentru România. SuprafaÅ£a totală acoperită de infrastructura de irigaÅ£ii reprezintă 20 % din terenul agricol utilizat, dar suprafaÅ£a irigată a scăzut în ultimii ani din cauza ineficienÅ£ei sistemului, a costurilor de întreÅ£inere ridicate ÅŸi a condiÅ£iilor meteorologice.

          O rază de speranţă se iveÅŸte deja. EvoluÅ£ia exporturilor reflectă potenÅ£ialul agricol subiacent al României. România era un importator net de produse agricole, însă balanÅ£a comercială privind produsele agricole ÅŸi alimentare a devenit pozitivă începând cu 2013. A crescut de la 391,2 milioane euro în 2013 la 517,8 milioane euro în 2014, reflectând o uÅŸoară îmbunătăţire a competitivităţii agriculturii. Îmbunătăţirea balanÅ£ei comerciale a fost determinată de exporturile în interiorul UE, care au crescut cu 10 % din 2013, până în 2014. În perioada 2009-2014, ponderea importurilor agricole în totalul importurilor a fost constantă, situându-se la aproximativ 9%, iar ponderea exporturilor agricole în totalul exporturilor a crescut treptat de la 8 % la 11 %.

          Că vorbim la nivelul Doljului de societăţi precum Cervina ÅŸi Oltyre din Segarcea, Sic Pan SRL din Unirea, Agroexpert Industry SRL, Agrifarm SRL, Rodescu Agriculture SRL din Moţăţei este un lucru benefic pentru agricultură. Câmpurile sunt bine lucrate. RapiÅ£a ne face deja cu ochiul. Grâul a prins, după aceste ploi mult aÅŸteptate, culoarea sa firească. Viile, chiar rezistente la secetă, sunt ÅŸi acestea binecuvântate de lacrimile Cerului. Se anunţă un an agricol bun, cu recolte pe măsura investiÅ£iilor făcute de fermierii. Vorbim, aici, de calitatea materialului semincer, de efectuarea lucrărilor agricole la timpul optim ÅŸi de nivelul de umiditate din sol.  AÅŸa că, printre atâtea informaÅ£ii dinspre palierul politico-administrativ al României, la talpa ţării, lucrurile parcă se aÅŸează de la sine într-o direcÅ£ie mulÅ£umitoare, cu un ajutor divin, mereu ÅŸi mereu invocat de noi toÅ£i.

(Articol preluat din cotidianul craiovean Cuvantul Libertatii, din 20.04.2017, autor Valentin Ceausescu, http://www.cvlpress.ro/20.04.2017/comasarea-terenurilor-agricole-sansa-pentru-un-randament-agricol-ridicat/)