Arderea miriştilor, încadrată de APIA ca faptă de mare gravitate

Nici nu s-a încheiat secerişul pe unele suprafeţe compacte ale Doljului şi întâlnim parcele unde focul a fost folosit ca metodă de a pregăti terenul pentru noile culturi. Fireşte că principala preocupare a fermierilor în această perioadă o reprezintă pregătirea terenului pentru cultura următoare. Însă unii dintre aceştia nu acceptă că cea mai simplă metodă de distrugere a resturilor vegetale, arderea miriştilor, nu mai este o soluţie permisă de legislaţie. Ba chiar este interzisă de Ghidului pentru agricultorii care solicita plăţi pe suprafaţa privind respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu (GAEC) şi care, pentru accesarea subvenţiilor, stipulează că nu trebuie arse miriştile şi resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor.

Arderea miriştii duce la deteriorarea habitatului de păsări şi animale, distrugerea solului şi a valoroaselor microorganisme care oferă fertilitate solului. Periculoase sunt incendiile care pot cauza daune ireparabile pentru sănătatea umană, deoarece în unele localităţi nivelul poluării aerului atmosferic poate ajunge la cote ridicate. De pe urma incendiilor, în aer sunt emanate diferite substanţe toxice, cum sunt monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, oxizii de azot, hidrocarburile şi dioxinele, cei mai toxici şi periculoşi compuşi organici de compoziţie complexă. Aceste substanţe chimice pot cauza, chiar şi în cantităţi mici, intoxicaţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului, pătrunzând nu doar în atmosferă, dar şi în solul şi apele din preajmă.

Pentru ce categorii agricole se interzice arderea

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii cu privire la obligaţia de a respecta normele de ecocondiţionalitate (GAEC 6.2), conform cărora este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

„Precizăm că, în conformitate cu prevederile Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările ulterioare, este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea materiei organice în sol şi prevenirea poluării atmosferei, prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor şi resturilor vegetale, precum şi menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente”, se arată într-un comunicat al APIA.

Trei instituţii aruncate în luptă

Agricultorii care utilizează teren arabil, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor, aici intrând paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a., inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare, precum şi vegetaţia pajiştilor permanente. Măsura se aplică şi agricultorilor care utilizează pajişti permanente. Nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor.

Ce riscă cei care nu vor ţine seama de obligaţiile mai sus enumerate? Pentru agricultorii care nu respectă condiţia GAEC 6.2 se vor aplica reduceri ale cuantumului total al schemelor de plăţi şi al măsurilor de sprijin, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate, indiferent de suprafaţa arsă. APIA precizează că a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente.

Fermierii riscă sistarea plăţilor

Se urmăreşte, prin acţiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriştilor şi a vegetaţiei prin sancţionarea celor care încalcă aceste dispoziţii, de către toate cele trei instituţii semnatare ale protocolului. Ca urmare a numărului mare de incendieri din anii precedenţi, ca măsură de prevenire şi combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate să fie încadrată la gravitate mare şi să-i fie atribuită sancţiunea maximă în acest sens, prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016.

(Articol preluat din cotidianul craiovean „Cuvantul Libertatii”, din 18.07.2017, autor Valentin Ceausescu, http://www.cvlpress.ro/18.07.2017/arderea-miristilor-incadrata-de-apia-ca-fapta-de-mare-gravitate/)

21 iulie 2017